Old Chișinău în imagini: Casa Guvernatorului

Cartierul, care este acum exclusiv ocupat de Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”, înainte arăta la fel ca și majoritatea cartierelor vechi ale orașului – dominat de case de locuit. Dar acest loc al Chișinăului era deosebit – putea fi numit centrul guvernamental al Basarabiei, pentru că în acest cartier se afla Casa Guvernatorului – o clădire care a servit drept reședință și loc de muncă pentru guvernatorii Basarabiei.

Vechiul conac a fost construit în anii 1823-1825 pentru boierul moldovean Bartolomeu și era cunoscut sub numele de Casa Bartolomeu. Dar după un timp boierul a fost forțat să-și vândă casa și să se mute pe o altă stradă din Chișinău într-o clădire mai modestă. Noii proprietari ai conacului au început să îl închirieze guvernatorilor basarabeni.

Casa Guvernatorului a fost amplasată chiar în centrul orașului Chișinău pe strada Alexandrovskaia (actualul bulevard Ștefan cel Mare și Sfânt). Din stradă, nu arăta foarte impresionant și era abia se vedea printre copacii din curte.

Într-una din fotografiile timpurii, Casa Guvernatorului , este indicată ca „apartamentul Împăratului în 1876”. Este vorba despre împăratul rus Alexandru al II-lea și, cel mai probabil, se referă la vizita sa la Chișinău în aprilie 1877, și nu 1876, așa cum este indicat în descriere.

În această fotografie făcută în anii 1880 de fotograful P.M. Kondratski, casa este practic invizibilă – fiind acoperită de coroanele copacilor:

Кишинев
Printre copacii din partea dreaptă se află Casa Guvernatorului. Fotografie din anii 1880 / Oldchisinau

Pe altă fotografie făcută în aceeași perioadă de același fotograf din turnul clopotniței Bisericii Luterane care se afla în cartierul vecin, putem vedea și acoperișul casei guvernatorului:

Кишинев
Vedere spre Casa Guvernatorului și a grădinii sale, anii 1880 / Oldchisinau

Guvernatorul Basarabiei, Serghei Dmitrievich Urusov (anii 1903-1904), în „Notele” sale, a dat o scurtă descriere casei și a redat foarte dinamic cum se petreceau recepțiile vizitatorilor:

Casa de stat pentru guvernatorul orașului nu era, astfel, el închiria pentru o plată de 6,000 de ruble, o casă veche, foarte frumoasă, nobilă, cu 15 camere, în care împăratul Alexandru al II-lea a trăit în timpul războiului din est. Pe lângă casă era o grădină decentă și o anexă, care servea ca birou pentru guvernator…

Primirea vizitatorilor la Chișinău este un proces oficial diferit de cel din Velikorusia. Sala mea de așteptare, de obicei, se umplea de la trei până la patru ori pe zi în așa fel, încât trebuia să merg la petiționari peste fiecare oră. Vorbeau în aproape zece limbi diferite, dintre care știam nu mai mult de două. Velicoruși, maloruși, polonezi, evrei, turci, greci, armeni, bulgari, germani coloniști, elvețienii din satul Șabo, niște oarecare găgăuzi, și, în cele din urmă, un număr foarte mare de moldoveni – care mă uimeau complet prima perioadă.

Moldovenii îngenuncheau, țineau petițiile la nivelul capului și murmurau încet, cu ochii în pământ; Evreii și, mai ales, evreicele gesticulau și mă presau în așa fel, încât eram nevoit să mă feresc de ele. Toți cei care depuneau petiția doreau să explice și în cuvinte nevoile lor. De obicei lăsam pe toată lumea să vorbească și apoi să plece, lucru pentru care am învățat în mod special câteva cuvinte moldovenești.  Pentru cazurile care mi s-au părut mai importante, am găsit traducători printre petiționari și ei și-au îndeplinit îndatoririle perfect.

Asemenea primiri sunt un lucru foarte dificil. Nervii mei oboseau în mod special din cauza imposibilității totale de a interpreta corect temeiul plângerilor. Reclamanții, în special evreii, întotdeauna exagerau în cazurile lor atât de mult, adăugând detalii atât de incredibile, încât era imposibil să-ți impui o atitudine pozitivă față de cererile lor. În același timp, aproape întotdeauna ei cereau soluționarea favorabilă imediată. De obicei, ieșea în așa fel, că dacă nu se rezolvă într-o zi – va muri tot: familia, proprietatea și așa mai departe. Vrând-nevrând, eram nevoit să eliberez vizitatorii până a mă documenta, iar în ziua următoare aceștia reveneau cu gândul că eu am reușit să mă informez despre tot și pot deja să dau ordine. A fost nevoie de multă răbdare și rezistență pentru a face față acestei mulțimi de petiții, de a separa cazurile urgente și de a monitoriza progresul lor. Dar, mai ales mă scotea din sărite obiceiul moldovenilor de a veni de departe ca să-mi înmâneze mie personal niște cereri oarecare, pe care nici măcar nu le puteam lua în considerare, deoarece ele sunt pur și simplu supuse transmiterii prin poștă prezenței provinciale.

Paralel cu primirea petiționarilor, în biroul mei erau primiți raportorii și vizitatorii. Oficial, recepția se sfârșea până la ora 12 …

În 1917, situația din Imperiu și din Basarabia s-a schimbat radical, iar aceste schimbări au afectat și clădirea din descrierea noastră. Fosta Casă a Guvernatorului a fost ocupată de Comitetul Militarilor moldoveni și a devenit cunoscută sub numele de „Palatul Libertății”.

Кишинев
Fosta Casă a Guvernatorului, după 1917 – Palatul Libertății / Oldchisinau

În perioada interbelică, sub administrația românească, clădirea nu și-a pierdut semnificația, în acea perioadă a găzduit Biroul Comandantului militar al Basarabiei.

Кишинев
Biroul Comandantului militar al Basarabiei, perioada interbelică / Oldchisinau

După cum am menționat mai sus, vederea dinspre drum a casei era mai puțin impresionantă decât cea din curte. Fotografia de mai jos confirmă acest lucru:

Кишинев
Biroul Comandantului militar al Basarabiei, perioada interbelică / Oldchisinau

Casa fostului guvernator nu a supraviețuit celui de-al doilea Război Mondial. Tot ce a mai rămas din el sunt câțiva copaci bătrâni din grădina sa, în fața Teatrului de Operă și Balet. Cu toate acestea, în vremea noastră, în imediata vecinătate a locului în care se afla casa, se găsesc principalele clădiri guvernamentale ale țării – Parlamentul și Președinția, pe de o parte, Guvernul, pe de altă parte. Casa guvernatorului nu mai este, dar centrul puterii a rămas.

Кишинев
Locația aproximativă a Casei Guvernatorului (dreptunghi portocaliu) / Oldchisinau

sursa: Oldchisinau

Autor: Iuri Șveț


Free WordPress Themes, Free Android Games